Acest proiect de înfrăţire PHARE, care se desfăşoară la Timişoara, pe o perioadă de 18 luni, are ca punct focal protecţia solului şi reconstrucţia ecologică.
În România există o legislaţie în acest domeniu, şi anume:
- O.U.G. nr. 195/2005 privind protecţia mediului, aprobată prin legea nr. 265/2006,
- Legea privind apa – nr. 310/2004,
- Legea îmbunătăţirilor funciare – nr. 138/2004,
- Legea privind unele măsuri pentru ameliorarea prin împădurire a terenurilor degradate – nr. 107/1999.
In orice caz, această legislaţie rămâne încă incompletă, necesitând elaborarea unei legislaţii specifice privind protecţia solurilor, gestionarea terenurilor şi îmbunătăţirea terenurilor degradate.
Franţa a acordat o atenţie deosebită siturilor şi terenurilor contaminate în decursul ultimilor ani. Astfel, au fost publicate legi, ghiduri metodologice pentru gestionarea siturilor contaminate şi a sistemelor de finanţare cerute. Aceste instrumente, la fel ca şi cele ale altor ţări europene, au la bază evaluarea riscurilor şi o anumită abordare a gestionării mediului.
Terenurile contaminate prin activităţile industriale au reprezentat o miză importantă în ultimii 20 de ani. Legislaţia franceză pe acest subiect s-a dezvoltat în cadrul legii privind instalaţiile IPPC. Principiile şi implementarea sunt asemănătoare cu cele ale altor ţări europene.
Legislaţia pune accent pe două concepte principale:
- Analiza şi gestionarea riscului, mai degrabă decât considerarea unui nivel intrinsec de poluare. Trebuie să se facă disgnosticul sitului, luând în considerare studiul istoric şi de mediu, măsurând nivelul concentraţiei substanţelor care ar putea fi prezente pe sau în apropierea sitului, cunoscând geologia şi hidrologia în scopul de a şti cum pot migra poluanţii în apă şi sol.
- Gestionare în funcţie de utilizarea sitului.
IHOBE, partener junior al proiectului de înfrăţire, are sediul în Ţara Bascilor, regiune care a început să-şi dezvolte politica ei de gestionare a solurilor contaminate de la începutul anilor `90, într-un context de redezvoltare a siturilor industriale abandonate, moştenire a unui trecut industrial bogat. Din anul 2005, Ţara Bascilor dispunea de legi specifice pentru prevenirea şi reabilitarea siturilor contaminate. Politica Ţării Bascilor diferă de abordarea franceză prin luarea în considerare a valorilor de referinţă semi-generice în primele stadii de investigare, în scopul de a decide măsurile complementare necesare şi realizarea studiilor de risc specifice.
În Franţa, aplicând principiul transparenţei, s-a făcut o largă difuzare a datelor către public şi categoriile profesionale vizate de gestionarea siturilor contaminate, şi se referă în special la:
- Inventarul vechilor amplasamente industriale, cu baza de date BASIAS,
- Inventarul siturilor contaminate în activitate, gestionate de autorităţile publice, cu baza de date BASOL.
Obiectivele acestui proiect sunt, într-o primă etapă evaluarea situaţiei din Regiunea Vest a României în scopul de a adapta ulterior sesiunile de instruire pentru perioada următoare a proiectului de înfrăţire :
- politica franceză în materie de situri şi soluri poluate, împărtăşirea experienţei ultimilor 15 ani,
- inventarul solurilor şi siturilor poluate (baza de date BASIAS şi BASOL),
- gestionarea siturilor contaminate din Franţa: investigare – studii istorice şi de mediu – şi reabilitare, pornind de la studii de caz concrete,
- studiul diferitelor tematici privind solurile poluate datorită activităţilor miniere, depozitelor de steril, depozitelor neconforme, reziduurilor anorganice, substanţelor transportate prin aer, apelor sărate în urma extracţiei petrolului.
Dar proiectul are de asemenea ca obiectiv dezvoltarea anumitor instrumente specifice pentru implementarea protecţiei solurilor în restul României; pentru fiecare sector, vor fi alese cazuri concrete pentru ca experţii din proiectul de înfrăţire să lucreze în colaborare cu colegii români, în scopul de a pregăti, dezvolta sau redacta:
- proiecte de evaluare şi reabilitare pentru siturile contaminate,
- redactarea unor ghiduri/manuale pentru aplicarea metodelor de reabilitare a principalelor tipuri de situri contaminate,
- redactarea procedurilor de monitorizare pentru ariile poluate, pe perioada de activitate şi după reabilitare,
- dezvoltarea şi îmbunătăţirea gestionării datelor referitoare la protecţia solurilor şi reconstrucţia ecologică,
- pregătirea unui grup de formatori români pe tema protecţiei solurilor.
